| |
Hè stata cummossa a Francia sana, da u publicu spurtivu à i guvernanti più alti, da i insulti chì si lighjianu nantu à una bandarola à a partita di ballò trà Parighji è Lens. Ci si truvava vituparata a ghjenti di u Nordu di a Francia, i ch'ti cum'ellu si dici, chì à puntu ni hè a moda par via d'un filmu chì hà avutu un successu trimendu. Issa pupulazioni ùn hà forsa micca una uriginalità linguistica trimenda, chì si sprimi cù parlati d'un dialettu di u francesi, u piccardu. Ma un sintimu d'identità putenti po l'hà, vinutu da a storia, u più quilla di i lotti di l'uparai di i mini, di i grevi direttti da a risistenza in tempi di l'uccupazioni alimana, natu dinò da modi di campà o di manghjà uriginali.
Sò stati trovi i rispunsevuli di u scrittoghju, è ugnunu dumanda ch'elli sianu casticati di modu siveru. Ci voli à veda quantunqua i limiti di l'affari. Ùn hè statu tombu nè firitu nimu, è saranu forsa i partiti di ballò, puri s'elli ci s'insultanu i sustinitori di i squatri, una manera pacifica di rimpiazzà a guerra è i baruffi. Ma s'elli s'aspettanu i cundanni, noialtri Corsi a pudemu dì par via di a nostra spirienza, un gruppu umanu, puri sicuru di a so identità, ma chì ùn hè nè una razza nè una rilighjoni, ùn pò uttena nulla in ghjustizia s'ellu hè insultatu, postu chì a ripublica gruppi ùn ni cunnosci. Par ella ci sò u Statu è i citatini, è trà elli nulla. Era quista a tiuria di a rivuluzioni francesa, è à principiu, caccendu i curpurazioni, pruibia ancu ch'ella s'unischi a ghjenti par via di i so mistieri. È ci volsi un seculu par ch'elli fussinu ricunnisciuti i sindicati, gruppi d'intaressu hè vera, ma scelti di modu libaru. Veni à dì chì i cumunità cum'è i Corsi, i Ch'ti o altri asistinu à bastanza par fà si insultà ma micca par difenda si. S'ellu hè cundannatu calchì sia pà a bandarola, di sicuru ùn sarà micca par l'uffesa à una cumunità chì pà a legi ùn asista.
Tucchemu quì à una cuntradizzioni di fondu trà un pinsamentu di l'univirsalisimu è di a Raghjoni, chì ùn voli cunnoscia cà l'individui libari, è un pinsamentu di a cumunitai, chì insisti nantu à a difesa di un patrimoniu, è ugnuna pò purtà un piriculu maiò. L'univirsalisimu nega i rialità storichi è, pruvendu in vanu à sguassà li o à piattà li, i rendi più agrissivi. A rivindicazioni idintitaria risicheghja di prisintà u fattu d'essa di un gruppu cum'è un valori assulutu, è di fà passà nanzi à i valori umani ginirali a difesa di issu gruppu, naziunali, righjunali, di razza o di vita sessuali. Si sà ch'in l'univirsitai amiricani si misura à spessu ind'i prugrammi u parcintuali d'opari fatti da donni o da neri o da gialli, cum'è sì u intaressu di l'opara ùn fussi ind'u so testu ma solu ind'u so cuntestu, storicu è suciali. Parlendu di gruppi naziunali, sì ogni identità prova à firmà sola ind'un tarritoriu caccendu ni i sfarenzi, eccu i guerri è i stragi, cum'è ind'i Balcani deci anni fà. Ci voli à ricunnoscia una identità aparta è rilativa, chì ùn pratendi di essa supiriori à l'altri.
| |